In primul rand vreau sa urez tuturor o primavara plina de iubire si lumina, de sanatate si impliniri, sa simtiti in suflete magia si frumusetea primaverii in fiecare clipa a vietii! De asemenea vreau sa multumesc tuturor participantelor la concursul “Cel mai inedit loc in care ai adormit” si sa va felicit! Toate comentariile au fost frumoase si sincer nu a fost deloc usor sa ne decidem. Totusi am ales dintre comentariile voastre si pe cel castigator.

Acesta ii apartine participantei noastre, Milea Mersinica:

“Am adormit in tramvai si bineinteles ca m-a trezit cineva sa imi spuna ca sunt la capat! :))) Pe plaja am adormit, nororc ca era sotul ca altfel…si in ora am adormit odata ba chiar si sforaiam si a venit profesoara la mine m-a intrebat ca de ce adorm la scoala in ore ,nu puteam sa ii zic ca stateam pana dimineata sa ma joc pe calculator.”

Astept pe mess mesaj cu adresa si numar de telefon pentru a putea  trimite premiul :).

Inca o data felicitari tuturor, va astept cu mult drag si cu multe surprize si articole interesante aici, pe ProSanatateSiNatura.ro!

Sa aveti mereu sufletul tanar si sa va bucurati de fiecare clipa traita! O primavara frumoasa!

Stiti cum se spune, cea mai puternica arma a omului este cuvantul. Cuvintele dor mai mult decat o palma. Si lasa rani adanci in suflet care, din pacate, se vindeca mult mai greu decat trupul. Si tot din pacate, cicatricile, mai mult sau mai putin vizibile, exista acolo, undeva, pentru totdeauna. De ce am ales sa vorbesc despre acest subiect? Pentru ca din pacate am observat ca avem aceasta tendinta sa punem porecle. Si asta de la cele mai fragede varste, inca din copilarie. Si tot din pacate, adultii trateaza de multe ori cu superficialitate acest subiect. Iar poreclele au un impact puternic, mai ales asupra copiilor.

Copiii sunt precum un aluat usor de modelat

Din pacate nu “rupem” suficient timp pentru a explica copiilor nostri cat de mult rau fac altora aceste porecle. Am auzit de multe ori copii razand de altii (“esti urat”, “ti s-au vazut chilotii, hahaha”). Si adulti in jur care parca aveau dopuri in urechi. Copiii sunt precum un aluat usor de modelat. Depinde de noi cum ii “modelam”, ce ii invatam. Suntem inconjurati si asaltati din toate partile (mai ales prin mass media) de imagini si stiri negative. De violenta, de ura, de superficialitate, de prostie, etc, etc. Cred ca trebuie sa avem mare grija la ceea ce vad copiii nostri. La ceea ce asculta. Si cum nu putem sa ii crestem sub un clopot de sticla, trebuie sa le explicam de cate ori putem ce este bine si ce nu. Si ce impact pot avea vorbele asupra celorlalti (citeste si „Spuneti NU etichetelor si prejudecatilor„).

“Au venit gunoierii!”

“Au venit gunoierii”, a spus la un moment dat un copil cand a vazut masina de la serviciul de salubrizare. Ar trebui invatati ca acesti “gunoieri” sunt oameni care muncesc din greu, care fac o meserie, care nu fura si nu dau in cap.

Sau am auzit copii razand de un altul pentru ca in ziua respectiva, acesta luase o nota mica la scoala. Ar trebui invatati ca acel copil deja sufera. Ca il ranesc daca rad de el.

Copiii sunt naivi si inocenti. Si ar trebui sa avem grija sa ramana astfel pentru cat mai mult timp.

Cu siguranta ca nu sunt si nici nu am fost vreodata perfecta. Insa stiu ca dintotdeauna, cel mai mult m-a durut nedreptatea. Cel mai mult m-a durut sa vad persoane (sau fiinte, caini, pisici, etc) suferind din pricina altora.

Dar ca sa ma reintorc la subiect: vorbele dor. Poreclele dor. Sa acordam mai multa atentie acestui aspect. Sa nu ne complacem si sa nu trecem nepasatori atunci cand vedem o nedreptate.

Poreclele si impactul lor asupra copiilor

Vorbele acestea care sunt menite a rani, a eticheta intr-un mod negativ pe altii, pot avea un impact devastator mai ales asupra unor copii mai sensibili. Specialistii sunt de acord ca acestia fie se pot inchide in ei (ceea ce se intampla in cele mai multe dintre cazuri), fie pot deveni agresivi la randul lor, incercand sa isi “reverse” sentimentul de nedreptate asupra altora mai slabi decat ei. La maturitate, aceste persoane pot dezvolta comportamente negative, de nesiguranta, de timiditate crescuta, etc.

“De ce judeci?…

…ai stat in scaunul lui Dumnezeu ca sa judeci?” Aceste vorbe pe care le-am citit nu de mult ar trebui sa ni le aducem aminte mai des. Nu cred ca avem noi dreptul sa ii judecam pe altii. Sa ii etichetam. Sa ne consideram mai buni si superiori. Asta ar trebui sa constientizam noi, adultii, si asta ar trebui sa ii invatam si pe copiii nostri.

Si pentru ca iarna isi face frumusel bagajele(cel putin calendaristic), va doresc o primavara frumoasa si senina si de asemenea cu pace si zambet in suflet.

Acesta este unul dintre principiile mele. Faptul ca adevarul este intotdeauna undeva, la mijloc. Am observat asta de foarte multe ori in cei 40 de ani (aproape :)) pe acest pamant. Atat ca observator “extern”, cat si in situatiile in care am fost direct implicata. Desi in acestea din urma este ceva mai greu sa iti dai seama de faptul ca adevarul este la mijloc. Ca asa avem impresia de multe ori, ca numai noi avem dreptate. Si ca toti ceilalti au luat-o razna.

Multumesc pentru lectiile oferite…..

Si acum mai am uneori aceasta tendinta de a crede ca domle’, asa e cum spun eu. Si apoi stau, analizez, si vad ca pe undeva si celalalt / ceilalti au avut dreptatea lor. Chiar ma gandeam la un articol postat nu demult (cel cu elevii dati afara din scoli). Da, inca sustin cele scrise acolo. Insa imi dau seama ca si cei care m-au contrazis si mi-au adus critici negative, au avut dreptatea lor.

Dam vina mereu pe sistem (inclusiv eu). Dar de multe ori uitam ca “sistemul” suntem noi: eu, tu, noi toti. Trebuie ca fiecare in parte sa facem ceva ca sa schimbam lucrurile. Nu mai putem sa spunem “da ala de ce face asa? Adica ce, eu sunt mai prejos, sau mai prost?”. Asa cum spuneam, adevarul este intotdeauna la mijloc. Sau cel putin asta este parerea mea.

Eu le multumesc tuturor, atat celor care m-au criticat de-a lungul timpului, cat si celor care m-au sustinut. Le multumesc familiei mele, colegilor, prietenilor, sau doar simplilor cunoscuti. Cred ca de la fiecare avem ceva de invatat. Uneori invatam lucruri demne de urmat, lucruri de “asa da”, alteori vedem exemple de “asa nu”. Toate lectiile vietii au fost capitole dintr-o carte de dezvoltare personala.

….pentru ca toate au contribuit la personalitatea mea

Fiecare lacrima sau zambet, fiecare situatie mai buna sau mai putin buna. Toate m-au “construit” piesa cu piesa si m-au facut ceea ce sunt acum. Asadar, inainte sa aruncam cu piatra, sau sa ne suparam ca cineva nu este de acord cu noi, sa ne aducem aminte ca adevarul este undeva la mijloc. Poate ca si tu, si celalalt aveti dreptate intr-un fel sau altul.

Mai este putin si vine primavara (:), da stiu ca stiti, nici o noutate pana aici). Insa sa incercam ca aceasta primavara sa insemne o reinnoire nu doar in natura, ci si in sufletele noastre. Sa incercam sa fim noi schimbarea de care avem nevoie.

Bafta multa (inclusiv mie) :)!

Daca noi, adultii, am avut timp sa dezvoltam tot felul de “mecanisme” de autoaparare, copiii nu au avut cand sa faca asta. Sufletul lor este fragil si mult mai usor de ranit. Uneori un simplu gest sau o simpla vorba spusa la intamplare, ii poate rani. Alteori, traume grave pot surveni in viata lor. Foarte important, nu toti copiii lasa sa se vada ca sufletul lor micut ascunde rani sau traume. Multi se comporta aparent ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic.

Orice comportament negativ al copilului este o urmare a unei rani sufletesti. Minciunile, timiditatea sau agresivitatea, neascultarea, vocabularul neadecvat, etc sunt toate urmari a unor rani pe care cei din jur sau evenimente nefericite le-au lasat in sufletul lor. Din fericire insa, aceste rani pot fi vindecate.

Puterea imbratisarilor

Imbratisarea nu este deloc un gest banal si are mai multa putere vindecatoare decat credem. Imbratisarea sincera insotita de un zambet cald si un “te iubesc” spus din inima chiar are puterea de a vindeca. Poate ca nu dintr-o data. Nu acum. Insa in timp are puterea vindecatoare. Stiintific daca vreti este dovedit faptul ca imbratisarile ajuta la scaderea cortizonului (hormonul stresului) si elibereaza oxitocina (hormonul iubirii).

Asadar, gasiti timp pentru cat mai multe astfel de imbratisari sincere.

Puterea lui “da, copile, ai voie”

Mai ales pentru noi, parintii, este foarte greu sa gasim puterea de a spune aceste cuvinte. Si totusi, trebuie sa incepem sa la spunem cat mai des. “Da copile, ai voie sa inveti din propriile greseli”,”da copile, ai voie sa gresesti, te iubesc oricum”. “Nu”-urile si criticile repetate fac foarte mult rau dezvoltarii sufletesti. “Nu-ti vorbi de rau copilul, indiferent daca acesta este sau nu de fata” spunea Maria Montessori, celebrul pedagog italian. Tot aceasta ne invata ca trebuie sa ne dezobisnuim sa mai spunem “nu ai voie sa faci asta, altfel ma supar” si ca trebuie sa cautam copilul care inca nu se afla aici. Incurajarile si nu criticile ii vor ajuta pe copii sa aiba incredere in ei.

Puterea iubirii

Un copil care se simte iubit, va fi un copil fericit. Si sanatos emotional. Va deveni un adult capabil la randul lui sa daruiasca iubire.

Stabilitate

Spre deosebire de adulti, care de multe ori simt nevoia de schimare, de nou, copiii au nevoie de stablitate. O schimbare majora le poate “clatina” lumea.  Si poate lasa rani in sufletul lor fragil. Desigur ca nu este neaparat sa se intample acest lucru. Sunt si copii care suporta foarte bine schimbarile. Fiecare om are o constructie sufleteasca proprie. Insa, pentru a evita orice risc, este bine ca orice schimbare sa fie insotita de o pregatire prealabila. Fie ca este vorba despre venirea pe lume a unui fratior, despre mutarea intr-o locuinta noua, etc, este bine sa il pregatiti pe cel mic din timp: explicati-i pas cu pas ce presupune noua schimbare si asigurati-l ca indiferent de situatie, veti fi alaturi de el si il veti iubi la fel de mult.

Respect

Asa cum noi, adultii, simtim nevoia de respect, asa si copiii simt aceasta nevoie. Si se simt lezati sufleteste in caz contrar. Incercati sa va obisnuiti sa ii explicati totul in termeni simpli pe care sa ii inteleaga si foarte important, nu folositi vorbe sau expresii care i-ar putea jigni. “Esti un lenes” sau “esti un copil rau”, pot lasa rani adanci in sufletul lor. Deci un autocontrol constant din partea noastra, a adultilor, este necesar daca vrem sa avem copii sanatosi emotional.

Tot din aceasta categorie mai puteti citi si “Cele mai frecvente greseli care afecteaza relatia parinte-copil” si “Spuneti NU etichetelor si prejudecatilor”.

Daca v-a placut acest articol, nu uitati sa ii dati un share si catre prietenii vostri si de asemnea, nu uitati sa va abonati pentru articole utile si noi, scrise cu drag pentru voi.